30
Nov

La mai mult de 1 an după #colectiv regulile încă nu se respectă

 

Săptămâna trecută, într-o seară, am ieșit la un show stand-up comedy, undeva prin binecunoscuta și nemuritoarea Regie. Am cumpărat bilete, am rezervat locuri și împreună cu niște prieteni ne-am prezentat frumos la ora 8 la localul în care urma să se desfășoare acțiunea. Pentru o seară de joi ne-am mirat câți oameni au putut să iasă din casă pe un frig năprasnic.

Read more

2
Nov

Problemele metroului bucureștean

 

Încă de săptămâna trecută de când a explodat internetul legat de problemele de la metrou, urmăresc subiectul cu mare interes. Am ales să nu comentez nimic până acum ca să nu o fac sub impulsul momentului. Am preferat să aștept, să pun lucrurile cap la cap și să am o parere personală rațională. Așadar, ce s-a întâmplat la metrou și ce este de făcut?

Read more

12
Apr

RATB mă obligă să fiu blatist

 

Oficial mă declar un călător model al RATB. De fiecare dată când merg cu autobuzul am fie abonament, fie bilet electronic. Chiar dacă regia mi-a tras cea mai mare păcăleală de 1 aprilie, eu am rămas fidel și cinstit. Mă rog, cu mici excepții! Sunt momente în care pur și simplu RATB mă obligă să fiu blatist. Nu îmi place, dar nu am de ales.

Read more

4
Apr

Păcăleală de 1 Aprilie marca RATB

 

Și eu care eram convins că am reușit să scap anul ăsta nepăcălit, azi dimineață am realizat că mi-am furat-o rău de tot. Eu și alți zeci de mii de bucureșteni. Autoarea farsei nimeni alta decât RATB, regia aia care halește o grămadă de bani și oferă servicii relativ jenante. În realitate este vorba de un comunicat de presă dar din păcate eu nu pot să îl consider mai mult de o farsă, una proastă și fără sare și piper. Dar hai să vă zic despre ce e vorba.

Read more

24
Mar

Corporatriștii, zombii zilelor noastre

 

Ghid practic cum să identifici corporatriștii. 🙂 După BAC m-am angajat de nevoie. Nu fac parte din categoria oamenilor care așteaptă cu mâna întinsă de la mama și de la tata. Ai mei nu sunt oameni cu averi considerabile, insă am avut atât cât a trebuit și nu mi-a lipsit nimic. Țin minte că mi-am dorit foarte tare să mă angajez,. Mă simțeam prost ca la 18 ani să stau acasă și să mă întrețină ai mei. Zis și făcut, am intrat la facultate și în paralel m-am angajat într-un hipermarket cunoscut ca și casier.

Read more