Ce se mai întâmplă pe la metrou?

Aproape că o să spuneți că mă obsedează subiectele astea legate de metrou. Într-o oarecare măsură aveți dreptate. Asta se întâmplă pentru că îmi doresc să se schimbe ceva, de ambele părți, atât ale sistemului cât și ale călătorului. Nu vreau să fie un subiect trecător care să fie pus într-un sertar și să uităm acolo de el cu anii. NU. O să scriu despre el 1000 de articole sau câte sunt necesare să se schimbe ceva.

Dacă acum vreo două săptămâni vă spuneam de problemele metroului bucureștean și propuneam ceva soluții către sistem pentru imbunătățirea călătoriei cu metroul, azi a venit rândul să vorbim despre ceva măsuri luate și despre bizonii din subteran.

Sper să nu mă înșel dar am impresia că la stația Piața Unirii 1 a fost pus în funcțiune un sistem real de ventilație. De ce spun asta? De vreo 2 zile aerul e mult mai respirabil și e aproape frig ca afară. Pun pariu că sunt inteligenți care comentează că e frig, dar eu unul prefer să stau cu geaca pe mine dar să am ce să respir. Îmi place să cred că nu sunt singurul care preferă asta. Din păcate tot frigul ăsta nu ajunge și în pasajul Piața Unirii 1 – Piața Unirii 2.

Bizonii de la metrou

Că tot a venit vorba de faimosul pasaj, de azi au fost instalate indicatoare de trafic. Fix ca pe strazi, în cazul traficului rutier. Cu săgeți colorate în funcție de sensul de mers și cu bandă separatoare de sens. Daltonist să fii să nu te prinzi pe unde și cum să mergi. Totuși, ca și în cazul traficului rutier, avem bizoni și în subteran.

Chiar dacă pe jos e ditamai banda galbenă fosforescent de 30 cm care pare că separă ceva, eu de ce să merg pe partea dreaptă? Păi eu mă grăbesc să prind metroul. Ce sunt prost să stau pe partea mea și să merg în coloană? Hopa, uite și niște săgeți, dar sunt orientate invers sensului meu de mers, oare de ce?

Asta este gândirea unora, din păcate. La fel ca și cei care stau pe scara rulantă pe stânga sau cei care se opresc la vorbă în mijlocul pasajului la ora 6, seara. Și exemplele pot continua. Până nu o să ne luam câte un bocanc în tibie pentru fiecare greșeală de genul nu ne educăm.

Ăștia suntem și ne cam merităm soarta.

Ți-a plăcut? Dă-l mai departe.

Leave A Comment